Recidiva epică a lui Ştefan Mitroi, după romanul „Căderea în cer”, se produce rapid, cartea (legată, ilustrată, cartonată, lăcuită, datorată Fundaţiei Culturale Libra) având un titlu şocant (Gaura) subintitulat pe cover-page „Apă vie, apă moartă” şi apărând în colecţia „Contemporaneea”, la începutul verii Anului Macedonski, are o dedicaţie (În memoria celui cu care am visat cândva să săpăm fântâni în cer) şi e un micro-roman (162 de pagini culese cu font mare, lizibil şi aerisit) care continuă, în maniera melanj (epico-lirică), să pună în lumină peizaje (termenul poate duce şi cu gândul la francofonicul peizan!) din Sudul natal al autorului, localizat aici a fi aşezarea Purani şi împrejurimile. Împletitura, ca un şnur de mărţişor, de real şi legendar, de viaţă rurală şi viaţă de apoi, de suferinţă fizică şi nădejde metafizică, de laic şi divin reprezintă oferta de savoare, originalitate şi magnetism a lecturii.

Citeste tot articolul

O carte despre totalitarism, libertate si salvare…

O carte impresionanta, cateodata ostentativ impresionanta, dar ostentatia e pardonabila in ochii oricarui om care stie ce a insemnat stalinismul.

Statul lui Stalin a fost unul al dezumanizarii. Teama si gandirea dubla au intemnitat si pervertit spiritele in asa masura incat puritatea constiintei a devenit un lux pe care oamenii nu si-l puteau permite daca tineau la viata, la asa-zisa libertate, la integritatea fizica. Pacat insa ca nici pervertirea nu le garanta siguranta caci stalinismul nu facea discriminari. Nu conta fidelitatea, nu conta credinta in partid, rusi, bulgari, greci sau tatari, femei si barbati, tineri si batrani- toti erau striviti in aceeasi masura, in toti stalinismul se straduia sa inabuse umanitatea pe toate caile si din toate punctele de vedere. Nu existau reguli a caror respectare sa asigure, dincolo de orice indoiala, supravietuirea.

Citeste tot articolul

Totul pentru pace. Sub aceasta deviza ne motivam deciziile si actiunile. Fie ca luptam pentru pacea sufletului nostru, pentru pacea familiei noastre sau pentru pacea mondiala, pornim lupte numai de noi întelese. Pentru pace distrugem sperantele semenilor nostri, ucidem vise, pornim razboaie, rupem aliante, ne luptam în numele Dumnezeului nostru, si exemplele pot continua.

Un om calatoreste în jurul lumii în cautarea sufletului pierdut; crede ca si’l va regasi doar daca ceilalti si’l vor pierde pe’al lor. Ramas singur pe lumea asta în urma unei regretabile întâmplari, eroul nostru doreste sa afle daca tot ce se întâmpla rau în viata asta, are ca motiv instinctul criminal al speciei umane. Ar fi putut sa’si raspunda si singur la aceasta întrebare daca ar fi avut curajul de a se gândi mai întâi la el însusi. Cât de las trebuie sa fii ca sa te crezi un om corect, cinstit si bine întentionat daca tu fabrici arme. Tot pentru pace. Crezul: oamenii oricum se omoara între ei, însa daca o fac pentru o cauza în care cred, macar o fac cu sufletul împacat, l’a învatat sa uite de el si de ce era mai important pentru el în aceasta viata.

Citeste tot articolul

Admirabila ilustrare a vietii din diverse sectoare sociale, traita sub zodia neajunsurilor provocate de comunism, aceasta carte a Ilenei Vulpescu este oglinda sufletelor ciobite de negrele vremuri de pana in ‘89.

Argentina Boboc (ciudata, dar pitoreasca si graitoare imbinare de cuvinte care sa alcatuiasca numele unei biete fete originare dintr-un sat oltenesc) intruchipeaza svarcolirea unei fiinte de a-si depasi conditia sub semnul careia se naste.Capacitatea acestei fete de a lupta din rasputeri sa ajunga sa-si castige painea la oras e coplesitor de sensibilizanta pentru sufletul oricarui cititor.Si pentru cel care se recunoaste oarecum in pielea personajului, descoperindu-si chiar o lacrima de duiosie impartasita parca Agripinei, dar si cititorului caruia o buna situatie materiala i-a smuls acel graunte de bucurie sadit in sufletul nevoiasului care  ajunge pe culmile profesionalismului numai prin muncusoara lui istovitoare.

Citeste tot articolul

Una din principalele tr?s?turi ale prozei dru?iene ar putea fi considerat? latura ontologic-social? a autorului basarabean, n?scut în 1928 în satul Horodi?te, raionul Dondu?eni. Acesta plaseaz? în centrul crea?iei sale omul, oferindu-i o personalitate complex? ?i, s-ar putea spune, chiar intertextual?, din punct de vedere literar. Omul lui Dru?? poate fi asem?nat cu eroii lui Creang?, apar?ine spa?iului rural, are o gândire molcom? ?i profund?, p?mântean?; în acela?i timp, îns?, este predispus reveriei, auto-analiz?rii, chiar ?i introspec?iei, el emite judec??i de valoare asupra celor în mijlocul c?rora tr?ie?te, le analizeaz? caracterele, apropiindu-se astfel de personajele lui Slavici, într-o oarecare m?sur?. Ion Dru??, cu a sa Poveste a furnicii, împrumut? chiar ?i câteva elemente stilistice specifice lui Emil Gârleanu, truda neobosit? a furnicii fiind o reproducere, la scar? miniatural?, a luptei omului pentru supravie?uire, indiferent de obstacole.

Citeste tot articolul

Au trecut mai bine de 100 de ani de când marele Eminescu se întreba retoric, invocând  trecutul istoric, în acel final al Scrisorii a III-a: Cum nu vii tu, ?epes, Doamne, ca punând mâna pe ei/ S?-i împar?i în dou? cete, în sminti?i ?i în mi?ei?

Evident, vocea indignat? a poetului izvora din dorin?a de a disocia în primul rând valoarea de non-valoare. ?i nu e locul s? elogiem societatea de azi, care în mare m?sur?, vae nobis, este “din topor”. ?i pentru c? tr?im într-o democra?ie, fie ea ?i original?, iar pentru nesim?ire nu se face închisoare, trebuia s? se g?seasc? cineva care s? defineasc? în vreun fel specia nesim?itului, ?i mai cu seam?, s?-i inventarieze tr?s?turile distinctive. Spunem adesea c? Nenea Iancu e inegalabil. Asta nu ne împiedic?, îns?, s? încerc?m, m?car, s?-l egal?m. Slav? Domnului, lumea în care tr?im ne ofer? atâtea surse de inspira?ie! Un Nenea Iancu al epocii noastre, este, iat?, Radu Paraschivescu. Simte enorm ?i vede monstruos!

Citeste tot articolul

“Sa nu-si inchipuie nici un autor ca istoria pe care o scrie e definitiva, e cea adevarata, cea pe care o vor admite si generatiile viitoare”. Asa isi incepe Neagu Djuvara prezentarea cartii “O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri”. Asta parca pentru a pune in garda cititorii, ca lucrarea poate contine date subiective asupra adevarului istoric, sau pentru a ascunde intr-un fel eventualele picanterii de tabloid, iesite la iveala din faptele istorice, motive de atractie pentru tineri.

Citeste tot articolul

Irina Culic este conferen?iar la Catedra de Sociologie, Universitatea Babe? - Bolyai din Cluj-Napoca, cercet?tor principal la Centrul de Cercetare a Rela?iilor Interetnice (CCRIT) ?i autoare a anumitor studii ?i articole, precum ?i co-autoare a unor lucr?ri de specialitate (Statistica aplicat? în cercetarea sociologic?, Reflections on Differences. Focus on Romania)

A?a cum autoarea arat? înc? din Introducere cartea se vrea a fi un îndrumar, un manual atât pentru studen?i cât ?i pentru sociologi sau pentru cei care doresc s? fac? o cercetare în domeniul ?tiin?elor sociale.

Citeste tot articolul

„Rar se întâmpl? ca o lucrare scris? de psihologi sociali s?-?i merite atât de bine titulul”, spune Jean-Claude Deschamps în Prefa?? de la Petit traité de manipulation à l’usage des honnêtes gens. Lucrarea prezint? teoria angaj?rii ?i un ansamblu de fenomene (amorsarea, piciorul-în-u??, u?a-în-nas) carea arat? cum poate fi cineva convins s? fac? un lucru pe „c?i ocolite”.     

Primul capitol „Capcanele deciziei” trateaz? problema individului prins într-o capcan? de propria-i decizie. Pentru a explica mai bine acest fenomen, autorii recurg la propriile exemple (construite cu ajutorul d-nei O., un „personaj” prezent pe tot parcursul lucr?rii) dar ?i la experimente conduse de sociologi importan?i. Primul exemplu care pleac? de la experimentul lui Moriarty, traduce no?iunea de specificitate comportamental?, no?iune care se refer? la dependen?a unui comportament de o situa?ie dat?. D-na O. este pus? în dou? situa?ii nu foarte diferite. In prima, este martora unui caz de furt: unei tinere de pe plaj? i se fur? aparatul de radio, situa?ie în care d-na O. nu reac?ioneaz? în niciun fel. În al doilea caz, aceea?i tân?r? p?gubit? o roag? pe d-na O. s? aib? grij? câteva momente de valiza ei. Un necunoscut se apropie de valiz? ?i nu dureaaz? mult pân? d-na O. sare în urm?rirea lui pentru c? plecase cu valiza respectiv?. Un dintre întreb?rile la care cei doi autori încearc? s? r?spund? este de ce d-na O. nu a reac?ionat similar în cele dou? situa?ii destul de asem?n?toare conform constan?ei comportamentale? Se pare c? d-na O. a reac?ionat diferit pentru c? „fusese angajat? în acest sens” (p. 15), faptul c? a acceptat s? aibe grij? de valiz? a constituit un factor de angajament.

Citeste tot articolul

Pentru mul?i oamenii c?r?ile nu semnific? nimic. Ei spun c? s? cite?ti este o pierdere de vreme pentru c? oricum nu înve?i nimic din ele, fiindc? sunt doar fic?iune. Dar eu nu sunt de acord cu acest lucru, deoarece consider c? citind î?i po?i schimba mentalitatea, felul de a vedea lucrurile. Cred c? din fiecare carte putem înv??a ceva.

Fiecare carte are un mesaj ascuns, care, o dat? descifrat ne poate ajuta s? în?elegem mai bine lumea în care tr?im. Citind, reu?im s? descoperim lucruri noi ?i interesante care, poate odat? în via?? ne vor fi de folos.

Citeste tot articolul