V? proupun un exerci?iu de imagina?ie, cam sadic de altfel. V? afla?i în 1945, r?zboiul e pe sfâr?ite, Hitler se gânde?te la sinucidere, Churchill la reconstruc?ia Europei, Mihai întâi are divergen?e cu fac?iunea comunist?. Opinia public? european? (din care face?i parte, evident) este con?tient? de pericolul nazismului deoarece s-a confruntat cu el, îns? nu este familiarizat? cu ideologia comunist?, duplicitatar?-perfect? în teorie, traumatizant? în practic?. Comunismul (« infractor la ordinea universal? » dupa cum îl caracteriza Petre ?u?ea) era ?i el o form? de totalitarism ?i dincolo de utopiile sus?inute era necesar un semnal de alarm?.

Mergând pe principiul c? istoria se repet? de cele mai multe ori cu consecin?e nefaste, un jurnalist de la « Tribune », ziar britanic, publica articole împotriva acestui sistem politic de stânga ?i mai exact împotriva manifest?rilor ?i direc?iilor luate de el în Rusia. Personajul semna sub pseudonimul de George Orwell ?i în 1945 el va scrie « Ferma Animalelor », o fabul? politic?, care scoate în eviden?? tehnicile de instalare specifice unui regim totalitar : manipulare, mistificare, dezinformare, corup?ie, crim? politic?. « Ferma Animalelor » poate fi considerat? o pseudo-cronic? a regimului comunist înc? înainte de moartea lui Stalin în 1953. Putem identifica în aceast? alegorie comuni?ti celebri : Lenin este întruchipat de B?trânul Senoir, Stalin de Napoleon, iar Tro?ki de Snowball. Ace?ti trei porci ( la propriu, pentru c? la ferm? celelate animale îi considerau cei mai inteligen?i) vor pune bazele unei noi doctrine-animalismul- capabil? s? ofere celorlal?i ocupan?i ai fermei « Conacul » o via?? mai echitabil?. Singura posibilitate de realizare a acestui deziderat o constituia revolu?ia împotriva st?pânului lor de la ferm?, domnul Jones. Pe parcursul c?r?ii putem observa mijloacele de instalare ale unui regim corupt, cum ulterior la preceptul : « Toate animalele sunt egale » apare completarea « …doar c? unele sunt mai egale decât celelalte » sau cum membrii importan?i ai fermei ( spre exemplu calul Boxer, un stahanovist convins) sunt înl?tura?i.

« Ferma animalelor » este o poveste moralizatoare, tocmai de aceea nu necesit? anumite cuno?tiin?e istorice aprofundate. Mai mult ea exemplific? diverse practici politice devia?ioniste ?i educ? astfel. Cartea se eviden?iaz? prin dubla ei func?ionalitate : atât carte adresat? copiilor cât ?i pentru adul?i. R?mâne de amintit faptul ca ini?ial cartea a fost respins? de c?tre editorul T.S Eliot.

Reveni?i în 2007. Reconstruc?ia Europei e în curs de înf?ptuire, Hitler mai supravie?uie?te în unele organiza?ii neonaziste, Mihai tr?ie?te în Elve?ia, r?zboaie ca cel din 1945 ni se par de-a dreptul utopice, pentru c? se presupune c? am avansat pe scara civiliza?iei. Nu ?tiu dac? am urcat o treapt? sau doar am vrut s? o urc?m. Am senza?ia c? ne pliem zilnic vorbelor lui Goethe : « Deoarece ai ochii deschi?i crezi c? po?i vedea. » Drept urmare e bine c? exist? indivizi ca Orwell capabili s? disting? între bine ?i r?u dar mai mult s? ?i pun? în discu?ie aceast? chestiune.

Orwell ?i-a conferit o etichet? singur ?i anume: « Este un lucru extrem de încurajator s? auzi o voce uman? atunci când cincizeci de mii de gramofoane transmit aceia?i melodie. » Subscriu acestei p?reri. Voi ?